În cursul acestei săptămâni lungi și bezmetice îmi scrie o amică: “Buna dimineața! Felicitări! Am văzut premiul BIOM pentru biserica de lemn.” Eram în metrou, nu-mi băusem bine cafeaua… zic: “Haha, eu nu prea iau premii de felul meu :)) E o confuzie undeva 🙂”. “Nu ştiu despre ce vorbeşti.” În mintea mea – ce mama zmeilor e BIOM?!? Îmi trimite poză:
Nu mai reproduc comentariile mele ulterioare, să zicem că sunt private. Am cântărit atunci, am mai cântărit și acum, la câteva zile distanță, iar poziția mea e aceeași: Nu sunt de-acord cu acest premiu, din două mari motive:
- Consider că argumentația juriului (așa cum e prezentată aici, probabil provenind din aplicație) este eronat. Efectul catalizator în comunitate nu aparține în nici un caz echipei de intervenție, ci parohului, care ne-a solicitat sprijinul și a mobilizat enoriașii într-un mod exemplar. Dacă cineva merita un premiu, era preotul Ștefan Nica, pentru că a dorit să salveze biserica veche a satului, care nu mai era folosită de nimeni, dar nu “după ureche” sau după bunul plac, cum se mai practică, ci apelând la specialiști și respectând legea.
- Meritul pentru calitatea intervenției nu aparține (doar) celor menționați în descrierea de mai sus, dintre care care doi au avut mai degrabă un rol logistic decât altfel. Calitatea intervenției merge în contul coordonatorilor tehnici și meșterilor, nu a celor care au semnat un proiect depus formal pentru obținerea autorizației – nefiind un proiect de restaurare propriu-zis, ci o intervenție de punere în siguranță a monumentului. Lista completă a celor care au contribuit se află aici (și e destul de lungă): https://www.facebook.com/share/p/19TyguWPDu/ Textul postării e scris de mine, de la prima până la ultima literă, fără nici o corectură, sugestie sau observație din partea partenerilor de proiect.
Nu spun că intervenția nu ar fi meritat un premiu. Dacă vor s-o premieze, să inventeze altă categorie, nu restaurare.
Las, but not least: nu am fost consultată pentru depunerea aplicației (sau cum s-o numi) la BIOM. I-aș fi rugat pe foștii mei colegi să-mi scoată numele de-acolo și să facă așa cum consideră de cuviință.
