Este de departe cel mai tare film văzut în ultimii ani. Căutând cu mintea un echivalent, primul care mi-a venit în minte a fost Oppenheimer, doar că la ăla m-am dus știind că e un film serios. Din trailerul de la Digger am rămas cu impresia că e “funky”. După primul sfert de oră am înțeles că e și funky, dar spre capătul listei. E un film cât se poate de serios, de satiră, de dark și mă mir că n-am văzut nici un val înainte. E drept că am lipsit de pe FB în ultimile două săptămâni, dar alte filme de calibrul ăsta sau mult sub au fost trâmbițate cu luni înainte. L-am ales pur și simplu din programul de Multiplex, fără să fi auzit de el.
Nu sunt fan Tom Cruise, poate mi se părea drăguț prin anii ’90, când îmi plăceau băieții frumușei fără să mai am și alte criterii, dar majoritatea filmelor lui mi s-au părut meh, pe alocuri penibile. (Deși vag îmi amintesc acum că parcă a avut un rol într-un film despre război, ceva cu nemți, care a fost bunicel, dar nu stau să-l caut.) Rolul din Digger e apogeul carierei lui, nu cred că se mai poate inventa unul și mai bun în timpul care i-a rămas. Foarte, foarte bun. Rulează la cinema-uri săptămânile astea, face toooți banii și peste, pentru că apasă butoanele care ne ard cel mai tare în epoca asta explozivă. E în același timp un film despre trecut, prezent și viitor, cu toate porcăriile lor.
